Scriu numai durere-n versuri,
Și lacrimi curg în timp ce scriu,
Preocupat mereu de sensuri,
Mă aleg doar cu-n sicriu...
Și nu e doar durere-n viață,
Vreau să râd în timp ce scriu,
Dar, în fiecare dimineață,
Mă trezesc într-un sicriu...
Pe ultima ramură
"Sunt o frunză în arborele evoluției", îmi spun mereu...
"Căci peste tot e plin de crengi, iar fără frunze pomul moare..."
"Sunt ultimul scâncet urmat de ultima suflare"
"Pe ultima ramură a pomului fără fructe aflat pe moarte..."
"Și tristă e grădina fără roade..."
"Dar grădinarul bun va găsi soluții pentru toate..."
"Căci peste tot e plin de crengi, iar fără frunze pomul moare..."
"Sunt ultimul scâncet urmat de ultima suflare"
"Pe ultima ramură a pomului fără fructe aflat pe moarte..."
"Și tristă e grădina fără roade..."
"Dar grădinarul bun va găsi soluții pentru toate..."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)