Urmele timpului

Când vei învăța iubirea?
Când vei părăsi trecutul?
Când vei accepta conștiința?
Când vei întâlni apusul?

[...]

Când în cuget lin îți plânge
Viața ca un râu de sânge...
Când iubirea-i ca o rană
Pironându-ți viața-n ramă...

Atunci vei înțelege oare
Că iubirea nu-i o floare
Și trecutul nu-i o viață,
Și viitorul nu-i speranță?!

[...]

Ascultă vocea care-ți plânge
În conștiința grea ce curge
Ca un râu pierdut în viață,
Ca o moarte în speranță...

Ascultă și vei înțelege,
Nu-ți ignora conștiința rece!
Fii stăpân pe vorbe seci!
Ascultă-te... și înțelegi...