Postmeditare

Mă iubești doar în cuvinte,
şi mă doare, ține minte!

Mă înveţi să lupt, să sper,
tu, soldat cu zeci de flinte,
zaci în mine, n-am scăpare...

Trecem amândoi prin viaţă,
ne gustăm din sevă spinii,
plânge roua-n miez de noapte,
se usucă trandafirii...

Vai, ce dulce nepăsare,
îmi croiesc manta din vise,
mai am un strop de siguranţă,
cât mai sunt porţile-nchise.

Ai plecat, ai luat cu tine
tot ce-n viaţă mi-am dorit.
De la unica speranţă,
la tot ce noi am construit.